| Parti du discours | adjectif |
|---|---|
| Prononciation | /spɛktakyˈlɛːr/ |
| Césure | spec·ta·cu·lair |
| Positif | spectaculair |
|---|---|
| Comparatif | spectaculairder |
| Superlatif | spectaculairst |
| Positif | Comparatif | Superlatif | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Prédicatif | spectaculair | spectaculairder | (het) spectaculairst, (het) spectaculairste | |||
| Attributif | Indéfini | Pluriel masculin et féminin | spectaculaire | spectaculairdere | spectaculairste | |
| Singulier neutre | spectaculair | spectaculairder | spectaculairst | |||
| Pluriel | spectaculaire | spectaculairdere | spectaculairste | |||
| Défini | spectaculaire | spectaculairdere | spectaculairste | |||
| Partitif | spectaculairs | spectaculairders | ||||
| allemand | spektakulär |
|---|---|
| anglais | spectacular |
| espéranto | spektakla |