Parti du discours | verbe |
---|---|
Prononciation | /ˈpaːrə(n)/ |
Césure | pa·ren |
Indicatif | |
---|---|
Présent | Passé |
(ik) paar | (ik) paarde |
(jij) paart | (jij) paarde |
(hij) paart | (hij) paarde |
(wij) paren | (wij) paarden |
(jullie) paren | (jullie) paarden |
(gij) paart | (gij) paardet |
(zij) paren | (zij) paarden |
Subjonctif | |
Présent | Passé |
(dat ik) pare | (dat ik) paarde |
(dat jij) pare | (dat jij) paarde |
(dat hij) pare | (dat hij) paarde |
(dat wij) paren | (dat wij) paarden |
(dat jullie) paren | (dat jullie) paarden |
(dat gij) paret | (dat gij) paardet |
(dat zij) paren | (dat zij) paarden |
Impératif | |
Singulier/Pluriel | Pluriel |
paar | paart |
Participes | |
Participe présent | Participe passé |
parend, parende | (hebben) gepaard |
anglais | couple; match; pair; unite; mate |
---|---|
espéranto | parigi |
français | apparier |
latin | combinare |
roumain | împerechea |